Traducerea în română a interviului acordat revistei Energy Industry Review în luna august 2020:

Energy Industry Review: Domnule Secretar de stat, studiile și experiența profesională dobândită în domeniul energiei vă oferă o viziune de ansamblu asupra pieței de energie în România. Cum apreciați în prezent situația sectorului energetic național, în contextul provocărilor la nivel regional/global (legislative, de mediu, tehnologice)?

Piața energetică din România este stabilă, interconectată la nivel european și reprezintă un jucător important în regiune. De altfel, avem cel mai echilibrat mix energetic din UE iar pe viitor, odată cu Green Deal, mă aștept că vom vedea măsuri consistente de creaștere a ponderii regenerabilelor în consumul energetic național.

CNTEE Transelectrica S.A. s-a dovedit a fi un important actor în zona Europei de Est, inclusiv în privința interconectării sistemelor electroenergetice, iar consumatorii săi beneficiază de siguranță în alimentarea cu energie electrică. Pe de altă parte, SNTGN Transgaz S.A. caută permanent să dezvolte rețele de transport atât intern, cât si internațional, iar aici aș menționa în special coridorul BRUA de transport gaze naturale. Să nu uităm că au fost retehnologizate și modernizate o serie de obiective ale sistemului național de transport (SNT) a gazelor naturale, dotate cu echipamente moderne de automatizare incluzând printre altele: 948 de stații de reglare măsură, 106 de robineți de secționare (de linie), 33 de noduri tehnologice, 5 stații de comprimare, 6 stații de tranzit și 2 stații de import și 7 depozite subterane.

Atât, Transelectrica, cât și Transgaz au elaborat planuri nationale de dezvoltare extinse pe perioade de 10 ani, bazate atât pe strategiile și politicile Guvernului României cât și pe obiectivele noilor politici ale Uniunii Europene. Spre exemplu, Transgaz estimează investiții de aproape 5 miliarde euro în dezvoltarea SNT al gazelor naturale și în extinderea și modernizarea depozitelor de înmagazinare.

Evident, nu totul este roz iar criza COVID a evidențiat și mai mult nevoia de digitalizare, automatizare și creștere a investițiilor pentru modernizarea rețelelor. Trebuie continuată implementarea sistemului SCADA și dezvoltarea sistemelor de tip Smart Metering.

Trecerea de la planuri pe hârtie la practică rămâne încă de perfecționat dar eu am încredere în profesioniștii din SEN pe care îi asigur de întreaga mea susținere.

 

Energy Industry Review: Ce sarcini și atribuții vă revin, concret, în cadrul Secretariatului General al Guvernului României?

Concret, răspund de coordonarea companiilor de transport în energie electrică și gaze naturale. După cum știți, în baza OUG 68/2019, Secretariatul General al Guvernului răspunde de exercitarea drepturilor și obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar al statului român la Societatea Națională de Transport Gaze Naturale „Transgaz“ – S.A. Mediaș și la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica“ – S.A.

Totodată, mă ocup și de gestionarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (OGP) din a cărui Comitet Director face parte și țara noastră. Încă din 2012, Guvernul României este membru OGP, alături de alte state care promovează transparenţa, dialogul cu cetățenii și utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare. Pentru a rămâne în sfera sectorului energetic, statutul membru OGP s-ar putea traduce prin implicarea instituțiilor și companiilor din domeniul energetic în elaborarea și implementare angajamentelor asumate de România la nivelul sectorului, generând astfel o mai mare transparență în SEN și o participare mai activă a societății civile în elaborarea strategiilor și programelor. O astfel de deschidere către societate poate genera încredere, legitimitate și un feedback valoros din partea consumatorilor și partenerilor. Aș menționa totodată o inițiativa parteneră OGP – Extractive Industries Transparency Initiative (EITI) – care promovează transparența în sectorul extractiv, inclusiv prin standarde de gestionare și publicare a datelor, transparență fiscală și publicarea de date deschise din sectorul energetic (autorizații, contracte, măsuri de mediu etc).

Energy Industry Review: Ce obiective globale sunt prioritare, la nivelul Guvernului în perioada următoare?

În programul de guvernare subliniem importanța deosebită pe care o acordăm implementării reformelor necesare modernizării României în spiritul european și creșterii încrederii cetățenilor, iar acestea vizează inclusiv domeniul energetic. Din perspectiva priorităților Guvernului condus de premierul Ludovic Orban, nu este exclusă nici revizuirea modului în care sunt administrate și valorificate resursele naturale și nici dezvoltarea capacităților de producție de energie din surse multiple.

De exemplu,  deblocarea investiţiilor din Marea Neagră este esențială pentru securitate energetică. Am abrogat OUG 114 iar pasul următor ar trebui să fie modificarea Legii Offshore de către Parlament, unde să existe consens în interesul României. Însă aceste modificări ar trebui agreate de legiuitor cât mai curand, prin consens și dialog transparent, maximizând beneficiile pentru toți cei implicați. Să nu uităm de Pactul Ecologic European prin care UE vizează să ajungă la neutralitatea climatică a economiei sale până în 2050 și care pune presiune utilizarea combustibililor fosili.

România și-a asumat prin Green Deal un procent curajos de 30,7% energie regenenerabilă. Asta înseamnă investiții, retehnologizări, înlocuire și construcție de noi capacități, formarea resursei umane și, într-o lume interconectată, digitalizare.

Dezvoltarea interconectării sistemelor energetice la nivelul UE este la rândul ei o prioritate. Aici putem vorbi inclusiv despre proiectul închidere inel la Oradea a CNTEE Transelectrica SA, dezvoltarea rețelei de transport energie electică la Pancevo (Serbia) sau implementarea proiectului BRUA. În ceea ce privește strict Transgaz, prioritățile incluse în Planul de Dezvoltare vizează și interconectarea sistemului energetic dintre România și Republica Moldova. Având în vedere necesitatea dezvoltării sistemului românesc de transport de gaze naturale, s-a ținut cont de îmbunătățirea alimentării cu gaze naturale a regiunii de nord-est a României și de perspectiva oferită de conducta de interconectare dintre România și Republica Moldova (Iași-Ungheni), ce oferă capacități de transport de gaze naturale spre/dinspre Moldova. În prezent, se lucrează la interconectarea nodului tehnologic Onești cu nodul tehnologic Lețcani prin realizarea de stații noi de comprimare și construirea de noi conducte ce vor avea o capacitate de transport de 1,5 -2,2 miliarde mc/an, urmând ca în anul 2021 gazoductul să fie pus in funcțiune.

Vă asigur că nivelul Guvernului lucrăm pentru definirea și protejarea consumatorilor vulnerabili de energie, o componentă importantă pentru îmbunătățirea politicilor din domeniu, mai ales în contextul liberalizării prețului la energie electrică și gaze naturale. Monitorizăm totodată implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la CNTEE Transelectrica SA și SNTGN Transgaz SA.

Energy Industry Review: Sectorul energetic reprezintă o prioritate în economia națională, iar derularea proiectelor de privatizare şi atragerea de investiţii pot contribui la asigurarea modernizării şi dezvoltării acestui sector, îmbunătăţirea eficienţei energetice, siguranţa în exploatare, securitate energetică, satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Ce măsuri pot fi luate în acest sens și cum vedeți evoluția sectorului energetic în România?

Sectorul energetic este o prioritate pentru Guvernul României, fiind un important motor de dezvoltare economică. Este prioritar să asigurăm securitatea energetică a țării, să modernizăm și să eficientizam tot ciclul de la producție și transport, până distribuția către consumatorul final. Totodată, construim soluții viabile pentru a crește procentul populației conectată la rețeaua de gaze naturale, pentru că deși țara noastră are resurse importante de gaze naturale, mai puțin de jumătate din populație este conectată.

Liberalizarea pieţei de gaze naturale până la 1 iulie 2020 și de energie electrică până la finalul anului, sunt în pregătire. Lucrăm totodată la definirea conceptului de consumator vulnerabil, dar și a pachetului de sprijin.

Încă din programul de guvernare ne-am asumat să susținem proiectele strategice ale Transgaz și Transelectrica. De exemplu, Transelectrica are în execuție aproape 30 de proiecte majore de investiții. Am analizat cu mare atenție planurile anuale de investiții ale celor două companii și am solicitat o mai mare focusare pentru atingerea indicatorilor propuși. După cum știți, ANRE poate percepe o penalizare de 5% din cifra de afaceri, dacă nu ai realizat planul de puneri în funcțiune.

Companiilor de transport în energie le-am cerut să accelereze proiectele de digitalizare,  modernizare și retehnologizare, având în vedere și componenta de eficiență energetică, astfel încât să poată fi finanțate inclusiv prin Pactul Ecologic European. Pentru următorii șapte ani aproximativ 25% din bugetul UE, însumând apoape 300 de miliarde de euro, va merge către proiecte care contribuie la protecția mediului și la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Totodată, prin Fondul tranziției juste al UE, României îi sunt alocate fonduri nerambursabile 4,4 miliarde de euro.

Așadar, sunt multe oportunități pentru evoluția sectorul energetic dar va depinde de noi să ținem pasul cu ele.

Energy Industry Review: Care sunt cele mai importante programe/proiecte strategice regionale/naționale în care este implicat Guvernul României în 2020? Luați în considerare, cel puțin în perspectivă, modalități suplimentare de atragere de surse de finanțare, cum ar fi parteneriate energetice cu parteneri externi sau implicarea în programe de cooperare regională?

După cum am precizat și mai devreme, la CNTEE Transelectrica SA, închiderea inelului de 400 kV din N-V țării este o prioritate. La fel este și Proiectul “Mid Continental East Corridor”, inclus de Comisia Europeană în prima listă de Proiecte de Interes Comun (PCI), ce va conduce la creșterea capacității de schimb a energiei electrice pe granițele dintre România -Ungaria –Serbia.

Din perspectiva SNTGN Transgaz SA, implementarea proiectului BRUA și interconectarea cu Republica Moldova prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău sunt printre priorități.

Evident, orice parteneriat menit să modernize și să dezvolte SEN este bine-venit, atâta timp cât este bazat pe o abordare sustenabilă, reciproc avantajoasă și care aduce beneficii românilor. La nivelul Secretariatul General al Guvernului, analizăm în acest moment mai multe propuneri de parteneriate energetice din partea altor state. Așadar, nu excludem în niciun moment parteneriatele externe sau proiectele de cooperare regională din lista surselor de finanțare, atât timp cât ele sunt în interesul sistemului energetic și al României.

Energy Industry Review: În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România este un furnizor de securitate energetică în regiune şi în Europa şi are potenţialul de a-şi întări acest rol, contribuind activ prin politica şi programele sale la atingerea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul energetic. Ce strategie va aplica România în vederea dezvoltării infrastructurii energetice şi concretizării legăturii directe între politica externă şi cea internă în domeniul energiei, la nivelul Uniunii Europene?

Țara noastră va participa la proiectele europene pentru interconectarea sistemelor energetice și pentru a-și întări poziția ca pol de stabilitate energetică în Europa de Est. Pe de altă parte, România este implicată în procesul european de integrare a piețelor de energie și și-a asumat angajamente clare în contextul Pactului Ecologic European. 

La nivel național, SNTGN Transgaz va avea inclusiv posibilitate de a-și dezvolta rețeaua de transport gaze naturale, printr-un program dedicat creșterii numărului de consumatori români de gaze naturale.

Un rol important în dezvoltarea infrastructurii și a resurselor umane din sistemul energetic îl poate juca și zona de cercetare-inovare. În acest sens, fac un apel către universitățile românești și către institutele de cercetare, de a demara proiecte și în parteneriat cu producătorii și transportatorii din energie, pentru că potențialul creativ și inovativ al cercetătorilor noștri poate fi un sprijin real în surmontarea decalajelor și în creșterea competitivității. O sa va dau și un exemplu din Programul de Cercetare al Transgaz, un proiect prin care a fost dezvoltat un echipament de conversie a energiei de destindere a gazelor naturale în energie electrică verde. Practic, au generat energie verde din presiunea gazului, testând generatorul în condițiile parametrilor gazului furnizat de către strația S.C Onești, dovedind funcționarea sigură și eficientă a echipamentului. Proiectul se află încă în probe.

De altfel, datele oficiale ne indică faptul că până în 2030 gazele naturale vor rămâne combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România. Proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice prevede o analiză asupra injectării de hidrogen sub formă de gaz de sinteză din SRE în sistemele de transport/ distribuție a gazelor naturale. Salut în acest context dezvoltarea HUB-ului Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice, susținută de Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Educației și Cercetării, în speranța că va genera soluții viabile pentru obținerea hidrogendului ca și combustibil verde, printr-un procedeu rentabil și atractiv pentru actorii economici.

Un alt exemplu recent privind dezvoltarea infrastructurii este memorandumul pentru a transforma Combinatul de la Galaţi într-un combinat verde, primul combinat siderurgic din Europa cu cea mai mică amprentă de carbon, prin investiții de 1,2 miliarde de euro în următorii 5 ani.

Energy Industry Review: Care sunt principalele direcții de dezvoltare în sectorul gazier, atât în ceea ce privește componenta de transport, cât şi cea de stocare a gazelor naturale, cu efecte pozitive în consolidarea cooperării regionale dintre România şi statele vecine? Dar în ceea ce privește siguranța în aprovizionarea cu energie și tranzitul energiei electrice pe piața regională?

Poziția geostrategică a țării noastre față de coridoarele importante de transport europene constituie un avantaj. Avem o rețea de peste 13.300 de km de conducte și un nivel ridicat al producției interne. Proiectul prioritar la acest moment, este coridorul de transport Bulgaria–România–Ungaria–Austria – BRUA Faza 1 proiect ce vizează integrarea Sistemului Național de Transport (SNT) în Rețeaua Europeană, prin creșterea gradului de interconectivitate cu sistemele adiacente. As mai menționa aici si proiectul de Dezvoltare a Sistemului SCADA pentru Sistemul Național de Transport Gaze Naturale.

Hub-ul gazier român joacă un rol important în liberalizarea pieței și în concentrarea activităților din domeniu pentru tranzacționarea gazelor naturale la cele mai bune prețuri, la un moment dat. Evident, aceasta implică responsabilitate, supraveghere constantă și susținerea clienților vulnerabili.

Pe de altă parte, după cum se menționează și în programul de guvernare, este important să utilizăm gazul natural românesc în producția de energie electrică și în crearea produselor petrochimice cu valoare adăugată mare, concomitent cu o creștere a capacității de stocare pentru depozitele de gaze naturale.

8. Energy Industry Review: Deși sectorul energetic românesc este în prezent stabil și beneficiază de un mix de resurse echilibrat, există încă deficiențe, fiind nevoie de îmbunătățiri, mai ales din cauza unei probleme vechi – lipsa investițiilor majore în acest domeniu. Care considerați că ar fi măsurile prioritare în sensul ameliorării și ce segmente de activitate au nevoi stringente?

În primul rând, cred că este nevoie de o mai mare responsabilitate, din partea tuturor celor implicați, pentru realizarea la timp a lucrărilor de investiții și a celor de mentenanță. Blocajele, fie ele și de natură birocratică, trebuie evitate. Digitalizarea este foarte importantă, după cum s-a demonstrat inclusiv în această perioadă complicată de pandemie la fel cum este si siguranța cibernetică.

Da, trebuie să adaptăm și să modernizăm componenta tehnică, dar nu doar în privința dotărilor ci și a resursei umane. Cred că susținerea învățământului dual prin dezvoltarea specializărilor în parteneriat cu principalele companii din sectorul energetic, derularea periodică a unor proiecte de internship, precum și asigurarea cursurilor de formare profesională a angajaților, trebuie incluse în planurile de management. Resursa umană formată din profesioniști este esențială pentru a surmonta decalajele și pentru a asigura continuitate și echilibru în sistem.

Merită purtată și o discuție privind un contract colectiv de muncă pe această ramură, pentru a proteja salariații și pentru a asigura o mai mare echitate în salarizarea acestora.

Creșterea programelor de mentenanță anuală trebuie urmărită, la fel și internalizarea personalului din filialele care execută servicii pentru companiile „mamă”. Este important să fie cheltuită componenta de buget privind Planul Anual de Mentenanță al companiilor de transport energie.

Energy Industry Review: Importanţa zonei sud-est europene și a regiunii Mării Negre este tot mai mult recunoscută din punct de vedere energetic la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. Noile condiţii politice şi economice, tendinţa de creştere a cererii de resurse energetice, evoluţia investiţiilor în zonele vecine – Marea Caspică, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală – în scopul descoperirii de noi rezerve şi dezvoltării producţiei de hidrocarburi şi a fluxurilor de transport şi tranzit către Europa de Vest şi ţările riverane Mării Negre, scot în evidenţă rolul strategic al cooperării regionale şi nevoia tot mai stringentă a Uniunii Europene de a dezvolta infrastructura energetică. Ce rol va îndeplini România, în opinia dvs., în această ecuație?

România joacă deja un rol important în regiune, pe care sunt convins că îl vom consolida și dezvolta mai mult pe viitor. Proiectele de investiții pentru dezvoltarea fluxurilor de transport și tranzit sunt o prioritate, la fel și dezvoltarea de noi rezerve, scopul fiind de a crește securitatea energetică a populației dar și sustenabilitatea pe termen lung. Competitivitatea noastră în domeniul energetic și poziționarea strategică ne fac un actor important la nivelul UE și avem toate premisele pentru a juca un rol din ce în ce mai important. De altfel, am convingerea că România va deveni un hub regional dacă reușim o mai mare interconectare, coerență în reglementare și un parteneriat consistent cu mediul privat.

Energy Industry Review: Pe ce se axează viziunea României în domeniul energetic, în contextul obligațiilor asumate la nivel european și internațional? Cum pot răspunde politicile naționale cerințelor de securitate, cât și celor de mediu, precum și nevoilor investitorilor și participanților la piața energiei?

Politicile naționale au nevoie de o mai mare claritate și stabilitate, pentru a oferi predictibilitate domeniului energetic și atractivitate în raport cu investitorii privați. De exemplu, să ne amintim impactul negativ al celebrei Ordonanțe 114/2018 care a generat scumpiri în lanț, o scădere a contribuțiilor la bugetul de stat, iar românii au fost nevoiți să achite prețuri record pentru energia electrică și gazele naturale.Modificarea prevederilor nocive ale acestei Ordonanțe va permite inclusiv reluarea investițiilor strategice în Marea Neagră.

Odată cu Green Deal-ul, abordarea domeniului energetic se face și în relație cu schimbările climatice. Ne dorim o contribuție echitabilă în decarbonarea UE și este în lucru proiectul Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021-2030. Aș puncta și faptul că ne dorim să susținem cercetarea, dezvoltarea și inovarea în domeniu, pentru a putea depăși decalajele și a crește know-how-ul autohton.

Un aspect important, pe lângă creșterea investițiilor străine în țara noastră este și creșterea internaționalizării afacerilor românești din domeniu. Știu că avem companii care dețin capacitatea și au interesul de a investi pe piețele regionale. Îmi amintesc că în 2017, furnizorul şi distribuitorul de energie Electrica SA a depus o ofertă pentru preluarea companiei pe care CEZ o deține în Bulgaria, iar anul acesta, Romgaz a dorit să intre în proiectul terminalului marin de gaz din Grecia.

Energy Industry Review: Credeți că este posibilă o Uniune Energetică fără a afecta drepturile și competențele statelor membre, în principal dreptul de a-și stabili propriul mix energetic și de a păstra neutralitatea din punct de vedere tehnologic?

România susține proiectul Uniunii Energetice, care pentru țara noastră se poate traduce inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii și industriei, prețuri mai bune pentru consumatori, creștere economică și locuri de muncă. Evident, urmărim o serie de priorități precum valorificarea propriilor resurse energetice, diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare sau dreptul fiecărui stat de a-și alege mix-ul energetic. Protecția consumatorilor vulnerabili este esențială. Am convingerea că împreună vom fi mai puternici și putem asigura în mod sustenabil securitatea energetică și dezvoltarea economică a fiecărui stat membru.