Am avut, la Parlamentul României, o întrevedere cu Hadja Lahbib, comisar european pentru Pregătire, Gestionarea Crizelor și Egalitate, în cadrul reuniunii comune a Comisiilor pentru Afaceri Europene.
Discuția a avut loc într-un moment în care Europa se confruntă cu provocări care ne obligă să privim diferit conceptul de securitate. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, amenințările hibride și cibernetice, presiunile asupra infrastructurii critice, fenomenele meteorologice extreme sau crizele umanitare ne arată că pregătirea și reziliența nu mai pot fi tratate exclusiv ca teme tehnice.
Ele au devenit priorități strategice pentru Uniunea Europeană.
Pentru România, pregătirea nu este o temă teoretică
Unul dintre mesajele pe care am dorit să le transmit foarte clar în cadrul discuției este că pregătirea trebuie construită înainte ca o criză să apară, nu după producerea acesteia.
Pentru România, această realitate este cu atât mai importantă.
Suntem stat membru al Uniunii Europene aflat la frontiera estică, în regiunea Mării Negre și în imediata vecinătate a războiului din Ucraina. Vedem direct consecințele deteriorării mediului de securitate și suntem expuși unor riscuri care pot apărea simultan sau se pot amplifica reciproc.
De la amenințările cibernetice și hibride până la protejarea infrastructurii critice și gestionarea situațiilor de urgență, experiența ultimilor ani ne arată că nu ne putem permite să așteptăm apariția unei crize pentru a construi capacitatea de răspuns.
Trebuie să investim înainte. Trebuie să avem infrastructura, resursele și mecanismele pregătite și, mai ales, trebuie să fim capabili să acționăm rapid și coordonat.
Marea Neagră trebuie să rămână în atenția Europei
Am subliniat în discuția cu comisarul european că regiunea Mării Negre trebuie să beneficieze de o atenție sporită în arhitectura europeană de securitate, reziliență și pregătire.
Nu este doar o problemă de interes pentru România sau pentru statele din regiune.
Consolidarea capacității de răspuns și a rezilienței la Marea Neagră contribuie la securitatea întregii Uniuni Europene.
În același context, sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova trebuie să continue. Stabilitatea și reziliența celor două state sunt strâns legate de securitatea regiunii noastre și, implicit, de securitatea europeană.
România poate avea un rol important în această ecuație tocmai datorită poziției sale strategice și experienței acumulate în ultimii ani.
Solidaritatea europeană trebuie să însemne și capacitate de acțiune
Un alt subiect important al discuției a fost consolidarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene și a capacităților europene de intervenție în situații de urgență.
România cunoaște valoarea concretă a solidarității europene atât din postura de beneficiar, cât și din cea de furnizor de asistență.
Dar solidaritatea trebuie să fie însoțită de capacitatea efectivă de a interveni atunci când situația o cere.
Avem nevoie de mecanisme europene care să permită statelor membre să reacționeze rapid, coordonat și eficient. Într-o criză majoră, timpul de reacție și capacitatea de mobilizare a resurselor pot face diferența.
Ambițiile europene au nevoie de resurse
Nu putem vorbi despre o Europă mai rezilientă fără să discutăm și despre modul în care finanțăm această reziliență.
Pe măsură ce pregătim viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, consider că obiectivele tot mai ambițioase în domeniul pregătirii și gestionării crizelor trebuie să fie susținute de resurse financiare adecvate și predictibile.
Dacă vrem capacități mai bune de intervenție, infrastructură mai rezilientă și mecanisme europene mai eficiente, trebuie să investim pe termen lung.
Nu putem construi reziliența după apariția unei crize.
Aceasta este, în opinia mea, una dintre lecțiile esențiale pe care Europa trebuie să le transforme în politică publică: costul pregătirii este o investiție în siguranța cetățenilor și în capacitatea noastră de a face față momentelor dificile.
România poate și trebuie să aibă un rol important
Poziția geografică a României ne aduce provocări, dar ne conferă și o responsabilitate aparte în interiorul Uniunii Europene.
Cred că trebuie să folosim această poziție pentru a susține mai puternic interesele României și ale regiunii Mării Negre în dezbaterile europene și, în același timp, pentru a contribui concret la capacitatea Europei de a răspunde noilor amenințări.
România trebuie să rămână un partener activ și responsabil în construirea unei Uniuni Europene mai pregătite, mai reziliente și mai capabile să își protejeze cetățenii.
O Românie mai pregătită contribuie la o Europă mai puternică și mai sigură.
Iar într-o perioadă în care crizele pot apărea rapid și se pot suprapune, pregătirea nu mai este o opțiune. Este o responsabilitate.
LUCIAN RUSU 